Regresar   |  
Bizu dxiña / Bizu dxiñayaga / Bizunupi   |   Lengua Zapoteco, Istmo
Traducciones:
Bizu dxiña / Bizu dxiñayaga / Bizunupi
Didxazá (Zapoteco, Istmo)
Plebeia fulvopilosa
Nom RedList Cites
Nannotrigona perilampoides
Nom RedList Cites
Abejas meliponas, Abejas sin aguijón, Bizu dxiña / Bizu dxiñayaga / Bizunupi , Ceri ɨyujk ma ca’ tɨjp , xix kün

Bizu dxiña / Bizu dxiñayaga / Bizunupi

Didxazá
 
1 *mariana.zarazua@secihti.mx Investigadoras e Investigadores por México Secihti en el Jardín Etnobiológico de Oaxaca   |   2 * Jardín Etnobiológico de Oaxaca
La diversidad de nombres en las lenguas originarias, tanto en el pasado como en el presente, deja en claro la precisión del conocimiento indígena de las abejas, para las cuales contamos con un solo término en español

Nombres en el siglo XVI

  • ñuñu: “abeja de miel” (mixteco de Teposcolula)
  • tikii nduu: “abeja montesa” (mixteco de Teposcolula)
  • tindaka: “abeja que cría debajo de tierra” (mixteco de Teposcolula)
  • yoko / yoko kuu / yoko tnoo: “abeja otra” (mixteco de Teposcolula)
  • peezo: “abeja cualquiera, y toda avispa” (zapoteco de Tlacochahuaya)
        peezo chiña: “abeja de miel”     peezo pecùychi / peezo làce / peezo còchi: “abeja pequeñita”     peezo pizòhue: “abeja volátil ceñida”
  • cuauhnecuhzāyōli [‘árbol-miel-mosca']: “abeja de miel que cría dentro del árbol” (náhuatl de la cuenca de México)
  • mīmiāhuatl: “abeja otra, que hace panal en los árboles” (náhuatl de la cuenca de México)
  • pipiyoli: “abeja montesa de miel” (náhuatl de la cuenca de México)
  • tlāletzatl [‘tierra-avispa']: “abeja otra de miel, que cría debajo de tierra” (náhuatl de la cuenca de México)

Nombres actuales

  • jah4cm43: abeja (jaú jm̲, chinanteco de Usila)
  • 1tah12: término genérico para abejas (jejmei, chinanteco de San Pedro Tlatepuzco)
    tah12 con13: “tipo de abeja que hace miel, pero no hace cera”
    tah12 guión2: “abeja colorada que hay entre los encinos, de miel poco dulce”
    tah12 hmah12: “tipo de abeja que vive en la tierra al pie de los árboles”
    tah12 jlé2 [‘abeja ancha']: “mosca abeja, tiene su colmena como el comején y le hace su puerta ancha para entrar”
    tah1123 [‘abeja flor']: “tipo de abeja que hace su colmena en el corazón de los árboles que tienen hueco el tronco”
    tah12 liág1: “tipo de abeja que hace su nido en lo alto de los árboles”
    tah12 líh1: “abeja silvestre; no pica, es pequeña y negra”
    tah12 tsai1: “sayul, abeja chica que hace una miel muy buena”
  • kích'5i53: abeja (jnòn' ndá tsjóon nuàn, amuzgo de San Pedro Amuzgos)
  • 5nduá'5: “galindo, tipo de abeja” (amuzgo de San Pedro Amuzgos)
  • xtaan3: término genérico para abejas melíferas (xnánj nu' a, triqui de San Juan Copala)
    xtaan3 casii3 : “melipona”
    xtaan3 catzīī1 [‘abeja blanca']: “vive en árboles, hace miel, no pica”
    xtaan3 ca'aān31 [‘abeja vapor']
    xtaan3 ca'aān31 yūūn1 [‘abeja vapor sencilla']: “construye montón de tierra”
    xtaan3 ca'aān31 xlá4 [‘abeja de vapor española']: “tal vez abeja domesticada”
    xtaan3 mān1 rco'3 [‘abeja del bosque']
    xtaan3 'nīj2 rque3 yo'óó5 [‘abeja de la tierra']: “abeja silvestre, produce miel, vive en la tierra”
    xtaan3 nicúú5, xtaan3 lacúú5: “chica, silvestre, negra, pica, produce miel, nido esférico en los pinos”
    xtaan3 niquii3: “muy rojiza”
    xtaan3 ta3cachrā'1, xtaan3 tu'va3 cachrā'1 [‘abeja de boca ancha']: rojiza, pica, produce miel, vive en la tierra
    xtaan3 xlá4 [‘abeja española']: Apis mellifera
  • xtachráá5: “tipo de abeja, parece mosca” (xnánj nu' a, triqui de San Juan Copala)
    xtachráá5 sā'1: “produce miel espesa, anida en carrizo”
    xtachráá5 yo'ōj1: “vive en un hoyo en tierra o adobe, la miel no se come” y'en24: término genérico para abejas (dibaku, cuicateco de Santa María Pápalo)
    y'en31 che4nu3: “abeja silvestre”
    y'en31 ve4ye4: “abeja de nixtamal”
    y'en24 ya1'an4: “abeja de tierra”
  • ñùñù: abeja (tu'un savi de la costa, mixteco de San Juan Colorado)
  • tumii: “abeja carpintera” (mixteco de San Juan Colorado)
  • tìmii: abeja (sahin sau, mixteco de San Miguel el Grande)
  • chu4 se3ra34 [‘animal cera']: abeja (nne nangui ngaxni, mazateco de Chiquihuitlán)
  • tu2sen2: “abeja silvestre” (mazateco de Chiquihuitlán)
  • kwi4tun3: término genérico para abejas y avispas (cha' jna'a central, chatino de Panixtlahuaca)
    kwi4tun3 jo'o45 [‘abeja útil']: “abeja de miel de Castilla”
    kwi4tun3 kwi2ña1 jo'o45 [‘abeja miel útil']: “abeja silvestre”
    kwi4tun3 kwi2ña1 ytse23 [‘abeja miel amarillenta']: “abeja coyuche, cuquito de miel de palo”
    kwi4tun3 kwi2ña1 yuu32 [‘abeja miel tierra']: “cuquito de colmena de tierra”
  • bäjz: término genérico para abejas, avispas y zorros (dixdà, zapoteco de Mitla)
    bäseer [‘abeja cera']: abeja
    bäzbatäj: “abeja de panal”
  • be2cer23: abeja (didza shon, zapoteco de Zoogocho)
  • béedu: término genérico para abejas (tizáriù, zapoteco de Atepec)
    béeduyú: abejas que “ponen bolitas de miel dentro de la tierra”
  • bizu: término genérico para abejas y avispas (diidxazá, zapoteco de Juchitán)
    bizu dxiña [‘abeja dulce']
    bizu dxiña do'
    bizu so'pe' [‘abeja zopilote']
    bizu yu [‘abeja tierra']
  • mzhòodz: término genérico para abejas y avispas (ditsë, zapoteco de San Juan Mixtepec)
    mzhòodz dzìn [‘abeja miel']: abejas melíferas que anidan en huecos de los árboles
    mzhòodz guìts [‘abeja pelo']: “tipo de abeja peluda”
    mzhòodz ngǎs [‘abeja negra']: abejas que anidan en los quiotes y producen “bolitasde miel”
    mzhòodz njâmbr [‘abeja enjambre']: abeja europea
  • nguxǒy: abeja melífera pequeña, terrestre (zapoteco de San Juan Mixtepec)
  • ceripäc: abeja, miel (ayuk, mixe de Santa María Coatlán)
  • po'ojc tánuc (‘cera animal'): abeja (ayöök, mixe de Totontepec)
  • galgujua / lixans gujua: abeja (tsame, chontal de San Matías Petacaltepec)
    laxcuhnij gujua: “abeja de cola amarilla”
  • laxcuhlíh: “abeja amarilla” (chontal de San Matías Petacaltepec)
  • cün: término genérico para abejas (ombeayiüts de San Mateo del Mar)
  • Nombres y clasificación

    Ca bizu qué gapa guiichi nácaca' ca lisaa xti' ca bizu europea. Ca bizu nácaca' lisaa xti' ca bizu ne ca birí.
    Xtalepe’ nga lisaa bizu nga ni nuu: jmá que gande guixhiaapa nga lisaa gadxé ni nuu guidubinaca guidxilayú ne bia' chupa guixhiaapa nga ni nuu ndaani' guidxi Zaguita. Zadayaca chii ca lisaa ni nuu ndaani' guidxilayú tobi, nuu ndaani' Zaguita. Zaqueca ridxelanu ne ca yagahuiini', ca manihuiini’ ne xcaadxi mani’. Xtalepe' nga ca bizu ca ni nuu ndaani' guidxi Zaguita ne gudubi guidxilayú nabé xtubilichame rizácame ne caadxisicame nga ruyubicame guidagulisaacame xcaadxi, sicasi ca bizu qué gapa guiichi cá ni rabinu “meliponinas”. Ca bizu ridaagulisaa xcaadxi bizu nácacame bia' 5% lade guiraxixé’ lisaa nuu ndaani' guidxilayú. Huaxie'pe’ni. Lade ca bizu rizá xtubilichasi, xtubisi bizu nagola ruza’ lidxi ra ruyaana’ ca xiiñi'. Lidximedi’ cadi xadxidi’ nga rindaani. Huaxa, ca bizu ridagulisaaca’ xcaadxi sicasi ca “meliponinas” ribezaca’ runica’ lidxica lade xcaadxi jmá, rari’ la, nabeza ca bizu ni xhiiñasica’ nga quichexiiñi’ca’ ne guidaleca' ne xcaadxi la, ni rizaca’ ruyubica’ guendaró, gusiá ne galaca' lidxibizu xti'ca’ ruaa lidxibizudi’ zaduuya’nu ca bizurapa cayapaca’ guirá' ca lidxibizudi’ ne maca nunupe’ca’ ne nexhenácaca’ guirá' dxi.

    ¿Paraa nga nabeza ca bizu qué gapa guiichi?

    Nabezacame lu guirá' ca layú tropical xti' guidxilayú. Ndaani' Guidxi Zaguita bia’ chupa lategande xhoopa’ nga lisaacame xti' xquidxinu nga ni nuu. Lula' la, nápanu bia’ gande bichii gaayu' lisaa bizu qué gapa guiichi. Ra jardín Etnobiológicodi’ bizuguendadu gápadu ca lidxibizu xti' chupa lisaa ca bizudi’, ni nabezape’ca’ lu valle gudubi bieque xquidxinu.
    Chupa chonna ca bizu qué gapa guiichidi’ lade gui’xhi'si nga zanda guibánicame, ti layú nga runicame lidxicame, lu guiiru’ xti' ca yagaga' o lade ca guiero'. Xcaadxi lisaacame la, randa riaaca’ cuezaca’ lu ca yoo biza’ binni lade ca yaga ne zaca ridagulisaaneca’ laacame, sicasi nácacame lisaa xti'ca’. Ra gapa chaahui’ binni ti ra dagulisaa xtale bizu qué gapa guiichi la, dandape’ guedaguindaa gacaca’ nezaaca xtale iza ne zadi’di’ca’ lu decheca deche neza lisaa lu ca lisaa xti’ca’. Ca jñaa ne ca bixhoze ni rápaca’ ca bizu rusaaneneca’ ca lidxibizuca ca xiiñi’ca’, ni gacaca’ ca ni gapa’cani.
    Dxiñayaga, cera ne ca resina ni runi ca bizu qué gapa guiichi huayacacani ca xhisaca lu xquedanabani ca Guidxi huala'dxi' xti' Guidxi Zaguita ma' xadxipe’ niru lu ca izayooxho'. Ca ndaa guidxi ra ganda gapaca’cani la, huayapaca’ ca lisaa gui’xhi’came ne zaqueca huayapaca’ ca lidxibizu huagusirooba’ binni. Zandaca ca Guidxi huala'dxi' xti' Zaguita huagusirooba'ca’ caadxi ca bizudi' raca jmá gayuaa o guixhiaapa iza. Lula', caadxi binni rápaca’ ca lidxicame ndaani' gui’xhi', laga xcaadxi binni rugaca’ ti ndaa ti’xhi’ yagaga' ra runi lidxi ca bizu ti chinécani lidxica’ ne hugaandacani xa’na’ ruaa iqueyoo ó chaahui’ chaahui' ruguuca’ lidxibizu ndaani' ti guisu o ndaani' ti caja bia’né byaga.

    ¿Xinga xquendarócame?

    Ca bizu qué gapa guiichi rigannaca’ ca guie' ra rutópaca néctar ne polen. Casica laanu ne casica xcaadxi ca mani’, ca bizudi’ naquiiñe’pe’came ca yagahuiini' ti gapacame xtipa ne ca ni runi ládicame, ni rabinu proteínas. Ca bizu qué gapa guiichi ricaaca’ xtipaca’ lu néctar ne proteína lu polen xti' cá guie' ni rigannaca'. Zaqueca rutópaca’ resina lu ca yagahuiini'. Ra tidi’ néctarca ndaani'ca’ ruchacani ne enzimas, ni nácaca’ ca proteína ni runi qué gaca’ nagana ca reacción química ni rudii guiuu guendanabani. Niru guni ndi’ ne ca néctarca la, ca bizu rápacani lu ti “pote”, ni naca ti botehuiini’ cera ni laaca' rutaagu’ca’ ne rari’ raca íca’. Lu dxiiña’di’ nga riree dxiñayaga.

    ¿Xi sica racanécame laanu?

    Sica ma' biiya’nu, ca bizu qué gapa guiichi rudiica' laanu dxiñayaga, polen, cera ne resina (sicasi propóleo) ni laacame runicame. Zanda guide’nu xhiñayagacame, qué rudiidi’ guixhacala’dxi’nu laa sica dxiñayaga xti' bizu europea ne jmá nanisani, sicarú ne gadxé nga ca xinaxhi xti'ni, zeedani xi sica naca lisaame. Huaxa jmapeca guiquiiñe'nuni sica guendaró la, dxiñayaga xti' ca bizudi’ riquiiñe'ni guiandané binnini: ruzuandani guendaguará xti' guendabiaani', ti guiazibeela ra biruugu’, rusianda xiixa guendahuará xti' guielú, ne rindete guí ra biquiichi’ manihuiini' ne xcaadxiru jmá guendahuará. Dxiñayaga xti' ca bizu qué gapa guiichi rului' rudiini xtipa sistema de defensa xti' ladinu.
    Ne ca guenda ni rusianda xti' dxiñayaga, cera xti' ca bizudi’ huaquiiñe’pe’ni xtale niru lu ca izayooxho'. Biquiiñe'ni ra guia’neni xiixa, ca xhisaca bia'né oro xti' ba’ 7 xti' Monte Albán. Ca artistayooxho’ Mixteco biquiiñe'ca’ cera ti ganda quixheca’ sica gaca' ca dxiiña' ni runica' ne guiiba’ xti'ca’. Ra ruchiica’ ne beñe ca figura naca ne cera ne racaru’ rusinisaca’ oro lu guí, ni ruchii ca neza ra guyuu ceradi’. Dxiiña'di' la’ni: “cera perdida”, ne biquiiñe'ni guia’neni ca dxiiña’ jmá sicarú ni rudii xhisaca guidxi Lula'.
    Cadxidi’ cera xti’ ca bizu qué gapa guiichi riquiiñe’ru’cabe laa lux tale dxiiña’. Casi ndaani’ Xavizende Guidxiguie’ la, ruyubicabe ca guebehuiini’ cera ni runi caadxi bizu ruaa lidxica’ ra ñaa; ceradi’ riquiiñe’ni ti gatachaahui’ ruaa pitu nisiaaba’ (‘flauta atole’), ni ribidxi ca saa guidxi. Ra Mixteca Alta riguucabe cereadi’ lu ca malacate ti ganda quibacabe seda: cera runi guinaa jmá fusayola (bidolahuiini’ yú xti’ malacate), ne zacá neguenda rigaa ne riguude fibra. Lula’ laca riquiiñe’cabe cera cha’né gui’ri’ jmá nacha’hui’ que parafina ne cera xti’ ca bizu europea. Zaqueca riquiiñe’ni sica sellador o ni iguidiné xiixa ne riquiiñe’ni ti guirendaneni dolase’. Ragaca’ xiixa ijerto lu ca yaga cuananaxhi, ceradi’ riquiiñe’ni ti guirendani ne guchiini ra biruugu’ ca yagadi’ ti qué chuu xiixa infección. Guirá’ ca guenda ni napa cera zanadaca gului’ni xiñee riquiiñe’cabeni ti gápacani ca xcuidihuiini’ lu guendaroyaa.
    Ra ca bizudi’ rigannaca’ ca guie’ la, runi polinizarcameni: rinécame polen xti’ ti guie’ lu pistilo xti’ xti guie’ ni ngueca lisaa. Capolendi’ riguiidi’ni lu ca ñee ne ladi bizudi’. Ca estambre ni rundaa ca polen laani nga ra naca guie’ nguiiu ne pistilo la, ra nácani nagola, ni rapa ca óvulo. Ra chiné bizu polen ra nuu pistilo la, riguichexiiñi’ ne ruzulú gaca’ ti biidxi’ ne cuananaxhi ni rirenda laa. Ca biidxi’ nga rudii guidale ca yagaga’, zaqueca, xtale biidxi’ ne xtale cuananaxhi ni riquiiñe’nu laaca sica guendaró. Ngueruni zandape’ guininu ca bizu racaneca’ guindaa xquendanabani ca yagahuiini’ ne ca mani’ ni rócani, ne zaqueca laanu.

    Ca bizu qué gapa guiichi ra Jardín

    Lu beeu abril chupa guixhiaapa gande ne tapa iza, bizuguendadu gápadu chupa lidxibizu xti’ ca bizu qué gapa guiichi ra Jardín Etnobiológicodi’. Laacame zeedacame ndaani’ Valle xti’ Lula’, sica gudxi ca binni ni runibiachaahui’ca’ laacame laadu, jmá nagueenda nga guedaguiaacame lu ti layú gaxha ne nguecasi clima, ne naquiiñe’ qué guniibinu ca lidxibizudi’ lu ti layú ra xti layú ti zandaca ne laacame chinenu xiixa guendahuará. Guiropa’ ca lidxibizu ni bedanedu ra JEB maca cayápacabe laacame Etla ne Ejutla, ne ca binni ni cayápaca’ laacameca nga bisuga’de’ca’ laacame laadu.
    Niru lidxibizu ni bedandá ra Jardindi' nácani xti’ lisaa ni lá’ Nannotrigona perilampoides. Ca binni runi estudiar ca bizu biza'ca’ ladi’ Nannotrigona ne ca diidxa' ni rini’ ‘bachu’ ne ‘traingular’, ne guluuca’ cue'ni perilampoides, ni zeede lu diidxa' griego perilampein, ni rini' ‘guzaani guidubi ruaa’. Lu caadxi guidxi xti' Lula' rabicabe lisaadi' “trompetillas” o “colmenitas”. Natuílucame caadxi ne xquendacame nga runicame ti guebehuiini’ cera ruaa lidxibizu xti'came. Guirá' gueela' ruseegucame ruaa lidxicame ne ti tapón cera ne guirá' siado’ ribigueta’ guxhale’cameni. Zadxelanu laacame lu ca guiiru' xti' ca yagaga' ne ca guiero’, zandaca xti' ca cueyoo.
    Guiropa lidxibizu ni bedanedu ra jardindi’ nácani lisaa xti' Plebeia fulvopilosa. Rari’ ca binni runi estudiar ca bizu biquiiñe’ca’ latín, diidxa' xti' ca romanoyooxho’: lámedi’ Zeedani lu diidxa' ni ná para ‘guinticasi binni’ ne lá lisaadi’ rini’ napani guichahiini’ beige. Ca bizudi’ laca nabé natuí lúcame, huaxa laacame riaapa’came ndaani' lidxibizucame guirá' huaxhini, huaxa qué rieegudi’ ruaa’ lidxicame. Zandape’ca guidxelanu laacame lu ca guiiru’ xti' ca yagaga’. Lu ra guedagannalu’ JEBOax, zanda guluidu lii caadxi dxiñayaga ne cera xti' ca bizudi’, ni guca’ca’ ra jardíndi' ne gucané Ta Emilio Pérez laadu, ti laabe rapabe ne rusirooba'be meliponinas ra Chinantla, ni nuu gaxhado’ Tuxtepec ni nuu neza guiá’ xti' Lula'.

    ¿Xi sica zanda gápanu laacame?

    Xtalepe' nga ni zanda gúninu ti ganda gápanu ca bizu. Rari’ nucaadu chupa chonnacani
  • Gusabilunu laaca’ ne gannadxichinu nabanica’ cue’nu. Ne nahuiini’came ne nuucame rului’came bialazihuiini’, huaxa nácacame bizuhuiini’.
  • Gucueezanu lu guendariquuiñe’ cá pesticida o guzaana’pe’nu ne ma' qué guiechiiñe’nu laaca’.
  • Gudiinu jmá xhisaca ca yagahuiini' ca ni rudii lu ndaa layú ra nabezanu, mapeca naguenda nga ca guie' xti’cani guyaana’ca’ ca bizu qué gapa guiichi ne xcaadxiru’ bizu xti' ca nezadi’. Huaxa ca yagahuiini' ni rindanica’ lu xcaadxi layú xti' guidxilayudi’ zandaca qué guyaana'cani laacame ne nuuca’ni nadxaba’cani ne zuninani laacame, sicasi ca tulipán africano ni napa guie' nabiguitu.
  • Pa guiale laanu gápanu ti lidxi bizu la, naquiiñe'pe’ guyubinu ca bizudi’ ne tuuxa ni ma' napa ne cayapa laacame ne ganda guidii laacame laanu, ne gaca’ nuucame lu tobisis neza ra nuunu laanu, qué guniibidinu lu ti layú ne lu xti' layú ti qué gutiidi’dinu ca guendahuará. Zaqueca naquiiñe'pe’ nga gapachaahui’nu ca lidxibizu ne temperatura gudubi xpiequeni.
  • Ra ganda gapanu ti lidxi bizu la, nirudo’ dxiiña' xti’nu naquiiñe' gaca’ guyubinu guendanazaaca xti' ca bizu, cadi guidaledi’ guendaruni dxiñayaga. Zaziidi’nu xi sica guyubinu guendanazaaca’di’ pa guidxinanu guinabadxiidxa’nu ca binni ni rusirooba’ laacame lu solar xti', ne zaqueca ca binni ni ma’ xadxipe’ huaguzabilú laacame ra ñaa.
  • Ca bizu qué gapa guiichi nácaca' ca xhisaca natural ne cultural xti' Lula’. Zaquecape’ nga zanda guzeete’nu ca guendabiaani' ni napa ca Guidxi xti’came ne xi sica riquiiñe’cani. Guiaapa’ xhisacadi’ rusirooba’ni xquendanabaninu.

    Fuentes de Información

    • Diálogos de saberes en el JEBOax. Sesiones de agosto a noviembre de 2024 con personas procedentes de diversas comunidades del interior del Estado.
    • Anderson, E. Richard, e Hilario Concepción Roque. 1983. Diccionario cuicateco. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Arnold, Noemi, Raquel Zepeda, Marco Antonio Vásquez Dávila y Miriam Aldasoro Maya. 2018. Las abejas sin aguijón y su cultivo en Oaxaca, México. ECOSUR y CONABIO.
    • Cubas, Francisco. 2022. La abeja chicopipe, una pequeña polinizadora urbana. https://nubedemonte.com/abeja-chicopipe/
    • de Alvarado, Francisco. 1593. Vocabulario en lengua misteca. Casa de Pedro Balli, México.
    • de Córdova, Juan. 1578. Vocabulario en lengua zapoteca. Impreso por Pedro Charte y Antonio Ricardo, México.
    • de Molina, Alonso. 1571. Vocabulario en lengua mexicana y castellana. Casa de Antonio de Spinosa, México.
    • Dyk, Anne, y Betty Stoudt. 1973. Vocabulario mixteco de San Miguel el Grande. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Hollenbach, Barbara. 2001. Apéndice 12: los animales; apéndices para el vocabulario triqui-español, manuscrito inédito.
    • Hoogshagen Noordsy, Searle, e Hilda Halloran de Hoogshagen. 1997. Diccionario mixe de Coatlán, Oaxaca. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Hunn, Eugene S. 2008. A Zapotec natural history: trees, herbs, and flowers, birds, beasts, and bugs in the life of San Juan Gbëë. The University of Arizona Press, Tucson.
    • INALI. 2007. Catálogo de las lenguas indígenas nacionales: variantes lingüísticas de México con sus autodenominaciones y referencias geoestadísicas. www.inali.gob.mx
    • Jamieson Capen, Carole. 1996. Diccionario mazateco de Chiquihuitlán, Oaxaca. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Long C., Rebecca, y Sofronio Cruz M. 1999. Diccionario zapoteco de San Bartolomé Zoogocho. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Merrifield, William R., Alfred E. Anderson y colaboradores. 1999. Diccionario chinanteco de la diáspora del pueblo antiguo de San Pedro Tlatepuzco, Oaxaca. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Nellis, Neil, y Jane Goodner de Nellis. 1983. Diccionario zapoteco de Juárez. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Pickett, Velma, y colaboradores. 2013. Vocabulario zapoteco del Istmo. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Pride, Kitty, y Leslie Pride. 2004. Diccionario chatino de la zona alta. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Schoenhals, Alvin, y Louise C. Schoenhals. 1982. Vocabulario mixe de Totontepec. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Skinner, Leonard E., y Marlene B. Skinner. 2000. Diccionario chinanteco de San Felipe Usila, Oaxaca. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Stark Campbell, Sara, Andrea Johnson Peterson, Filiberto Lorenzo Cruz, Catalina López de García, y Daniel Fidencio García Alavez. 1986. Diccionario mixteco de San Juan Colorado. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Stubblefield, Morris, y Carol Miller de Stubblefield. 1991. Diccionario zapoteco de Mitla. Instituto Lingüístico de Verano, México, D.F.
    • Tapia García, L. Fermín. 1999. Tzon ‘tzíkindyi jñò ndá Tzjón Noà yo jñò tzko. Diccionario amuzgo-español: el amuzgo de San Pedro Amuzgos, Oaxaca. CIESAS y Plaza y Valdés Editores, México, D.F.
    • Turner, Paul, y Shirley Turner. 1971. Chontal to Spanish, English dictionary, Spanish to Chontal. The University of Arizona Press, Tucson.
    • “Un habitante de Santo Tomás Ocotepec” y Belita Ana Forshaw A. 1978. Tuhun nda ñuñu: abejas de diferentes clases. Instituto Lingüístico de Verano y Secretaría de Educación Pública, México, D.F.
    • Vásquez García, Adela, Dora Ma. Sangerman Jarquín y Rita Schwentesius Rindermann. 2021. Caracterización de especies de abejas nativas y su relación biocultural en la Mixteca Oaxaqueña. Revista Mexicana de Ciencias Agrícolas, 12 (1): 101-113.
    Traducción y voz en lengua Didxazá (Zapoteco, Istmo): Juchitán de Zaragoza
    *yuunenisa@hotmail.com
    Editor responsable: Carolina Martínez , mtzgcarolina2001@gmail.com

    Forma de citar:

    De Ávila A. y Zarazúa-Carbajal M. 2026. Bizu dxiña / Bizu dxiñayaga / Bizunupi (Zapoteco, Istmo; Guerra- N.). v.1.10 Cédulas del Jardín en lenguas originarias. https://cedulasdeljardin.mxcedula/JebOax/abejassinaguijon_zai accesado el 37 de junio de 2026
    Esta versión: v.1.1
    Versiones previas: Aún no hay versiones previas
    Compartir esta cédula en tus redes
    Licencia. Se concede permiso para copiar, distribuir y/o modificar este documento bajo los términos de la Licencia de Documentación Libre de GNU, Versión 1.3 o cualquier versión posterior publicada por la Free Software Foundation; sin Secciones Invariantes, Textos de Portada y Textos de Contraportada.
    Visitas: 3    
    Fuente: Enciclovida
    Autor(a) Conabio
    Datos de la especie Plebeia fulvopilosa
    Fuente: Enciclovida
    Autor(a) Conabio
    Datos de la especie Nannotrigona perilampoides
    Fuente: Inaturalist
    Autor(a) iNaturalist
    Observaciones de Plebeia fulvopilosa
    Fuente: Inaturalist
    Autor(a) iNaturalist
    Observaciones de Nannotrigona perilampoides
    Programación y mantenimiento

    Enrique Scheinvar
    Investigador por México, Secihti/JebOax
    enrique.scheinvar@secihti.mx

    Diseño web

    Alma Lizeth Pérez Bautista
    Servicio social, JebOax, 2023

    Enrique Scheinvar
    Investigador por México Secihti/JebOax, 2025

    Licencia

    Este software se distribuye bajo la Licencia Pública General de GNU (GPL) versión 3, lo que significa que es software libre: puedes usarlo, copiarlo, modificarlo y redistribuirlo bajo los términos de la licencia. El código fuente está disponible públicamente para fomentar la transparencia, la auditoría técnica y el desarrollo colaborativo.