Regresar   |  
Grana   |   Lengua Zapoteco, Istmo
Traducciones:
Grana
Didxazá (Zapoteco, Istmo)
Dactylopius coccus
Nom RedList Cites
Choxa la nanda, Grana fina, Mi chech nüik, Ndukun, grana cochinilla

Grana

Didxazá
 
1 Jardín Etnobiológico de Oaxaca   |   2 *mariana.zarazua@secihti.mx Investigadores por México Secihti/Jardín Etnobiológico de Oaxaca
  • pèa: zapoteco de Tlacochahuaya

Lá ne Lisaa

  • baguùu’g: zapoteco de San Lucas Quiaviní
  • beguug : zapoteco de Mitla
  • bwa: zapoteco de Chichicapan
  • má biǎa: (‘animal nopal’): zapoteco de San Juan Mixtepec
Grana nga ti manihuiini' ni rirooba' lu ca yaga guichibiaagueta. Nahuiini'ni jmá que ti xuba' ne naro'ba' xcaadxi que ti lenteja. Ca chinche ni ruquiichi' laanu ne ca bigarii ni runanu lu xhii guendananda' nácaca' lisaa ra jmá zitu xti' ca grana. Lisaa xti' ca mani'di' rihuinipe' tu laaca' ti ruaaca' bia'pe'ca' ti cuba'ca', niidxi ca yagahuiini' o rini xti' tuuxa mani'.
Chii lisaa gaxhado' nga napa grana ni raleca' ndaani' gui'xhi' niru Argentina ne rinda hugaanda Texas, huaxa laasime nga ni bisido' ca binni zániru Laanu. Bisido' nga rienenu, xadxipe' nga laanu ca binni nga bisiroobanu laa, ribinu ni jmá riquiiñe' Laanu. Gusiroobanu grana nga tobi ca dxiiña' naro'ba' bi'ni' ca Guidxi huala'dxi' nabeza neza guete' xti' Guidxiro' Zaguita, ti ma' napape' xtale guixhiaapa iza nga rudiime laanu ti tiee naxiñá' ni dunabepe' rusisácanu. La'me “grana fina”, ti zaca guanda guniba'nu laa lade ca lisaa gui'xhi' xti'me. Sica laame, ca lisaame laca naquiiñe'ca' gue'ca' niidxi xti' ca guichibiaagueta ti guibanica', huaxa laacame, nápacame xiixa ruchii ládicame naca ne cera naquichi', nanaande' ne naxiguiidi', ne ni ruchii ladi grana fina la, zedayacasi sica dé ne laca naquichi', huaxa ma' nagueenda nga redaguiladi'.

¿Paraa nabezame?

Grana fina lu caadxisi guichibiaagueta biidxiibacabe nga riroobame, ca yagahuiini' ni bisiroobacabe ndaani' Guidxiro' Zaguita lu ca izayooxho'. Tobi de laacani runibia'cabe laa ndaani' guidxi Lula' sica “guichibiaagueta xti' San Rafael” ne xtobicala rabicabe laa “guichibiaagueta xti' Castilla”, necape' cadi xti'di' Guidxi Españani. Huaxa cadi nácadini. Guirópacani nga rudxiiba'du rari' ra jardindi', ra nagueendape' zanda gunibia'tu laaca' ti ca penca xti' guichibiaagueta San Gabriel naga' ne ruzaani'ca' ne nabiguitu ca guie' xti', ne ca penca xti' ca guichibiaagueta Castilla la, naté ne naziaca', ne naguchi ca guie' xti'ca'. Ca guiichi xti' guiropa'ca' binni nga bi'ni' guinitiluca', ti zaca qué gaca' nagana guirooba' ca grana.
Ca guichibiaagueta ni bisirooba' binni ra rirooba' grana fina nadaca'ni, sicasi manihuiini' ni rabicabe Insecto, ne ra nadxadusi nga zanda gudxiiba'nu laaca': qué randadi' guibanica' ne '' xti' ca layú nda' ne zaqueca ne guendanaga'nda' xti' ca layú nasoo. Riuudxu'ca' runi gupa ni nuu lu ca dani. Lula', dxique la ra Mixteca ne Valle nga bisiroobacabe grana, zaqueca nga lu ca cañada ne ca ladera guete' xti' ca sierra.

¿Xi sica rihuinime?

Nagola ma' gula xti' grana fina nácame nabidoola, naquichi' ne dxiichi' nga gui'di'me lu guichibiaagueta. Qué randa riniibime ti ruaame ziuula' rului' ti popote nalase' dabidxiichi'ni ndaani' la'dxi' xti' guichibiaagueta. Ngola la naca jmá nahuiini', napa xhiaa ne nachucupe' nga ra bia' randa ripapame lu bia' nachucu xquendanabanime, ni rindaa bia' chupa chonnasi gubidxa. Dunabepe' nga nahuiini'ca ne naxiñá' ruzaani' nga ca nagola zaqueca ca ngola ra raleca' niru guidaapaca' ne cera. Nápaca' ñeeca' ni rudii laaca' ganda sa'ca lu guichibiaagueta. Ra ma' ziniisica', rusaana guiniibica' ne ruzulu gunica' ti neza cera naquichi'. Ca nagola ribidoolaca' ne ca ngola runica ti mudu sica ti gueebe'. Ra galaca', rireeca' ndaani' mudu ne ruzulu ripapaca' ne ca xhiahuiini'ca'.
Ti nácame ti insecto bisiroobacabe la, grana qué randadi' guibani pa qué gapa' binni laame. Naquiiñe' gápanu laame ne ca granizada ne nisaguiero'. Ne zaqueca naquiiñe' guidxiluchaahui'nu ca xcaadxi insecto ni ró laame ne gunduxenu cá grana gui'xhi' ra guendandeelú lu guichibiaagueta ra nuume. Grana gui'xhi' la riguiñeme grana fina, ti naca nadá, ne ruuti guichibiaagueta pa qué gucueezanu laame. Naquiiñe' cuunu le' ne estaca o ne yagaguiichi ca guichibiaagueta ti zaca cá yuze ne ca manihuiini' le' qué góyaaca' ca penca ne goca' ca grana. Niru bizabilú ca binni Lula' laacame la, laca gúpaca' insecto xti'ca' ne rezá ne xhisaca gu'xhu' ne gui'ri'.

¿XI nannanu lu xquendanabanime?

Rari' ra Jardín Etnobiológico xti' Lula' biziidi'du grana la bisirooba' binni laacame ne ca guichibiaagueta ti guiquiiñe'ca laame sica tiee lu xieguidiladica' niru guibaniné ca binni ñaa ra gutaxtí ca guidxi ne niru naquiiñe' manihuiini'di' guidie'né lari. Rábidu guichibiaagueta “de Castilla” ne grana nabani yenécabecani lu nisado' lu balaaga' ra biaaxhacabe neza guete' Guidxiro' Zaguita ne bigaandacabe Sudamérica, ti zaca bi'ni'cabe tinteca lu ca región ni napa clima nabidxi ne nadxaadú sicasi Valle xti' Lula'. Raque guacani naxiñá' ni dunabepe' nga guyula'dxi' ca inca y ne xcaadxi Guidxi huala'dxi' nuu lu Andes.
Ca guichiyooxho' rini'ca Lula' nga guca' ra jmá bidale grana niru guedandá ca europeo, Mixteca ne Velles Centrales nga guca'ca' ca ni biseendaca' tinte Tenochtitlan, capital xti' Mexica. Gudi'disi beeda invasión europea la, ca guidxidi' bi'ni'ruca' xtale ne jmá nacha'hui' tinte bia' xhonna gayuaa iza, bia' ra ca inglés ne ca alemán bizuluca' bi'ni'ca' anilinas bia' ra gudi'di'si ti guixhiaapa xhono gayuaa chupa lategande bichii iza. Bia' lu chonna gayuaa iza, grana xti' Lula' nga ni guca' ni jmá bisaca lu guendaridoo guidubi ndaani' guidxilayú. Xhiiña' guendaridale xti'me bidii xtale bidxichi xquidxinu ne bidii guirooba'ni ne zaca gácani guionna guidxi jmá naro'ba' ne xtale xhisaca lu Nueva España. Zaguitasi ne Puebla nga gucaca' ca guidxi ni jmá naro'ba' didica' lu Lula'.
Gadxesi nga sicasi tabaco, biziaa ne dxiña nite ni bidxiiba' ca esclavo lu ca hacienda, xhiiña' grana lu ná' ca guidxi huala'dxi' nga biaanani, laaca' nga gupaca' ca guendabiaani' nacha'hui' ne xhiiña'do' xti' na'ca' bisidaleneca' laacame. Xtalepe' nga bidxichi bisaanane grana ca español, ni gupaca' lu na'ca' ca guendaridoo lu guidubi naca guidxilayú. Runi ndi' nga, rey ne virrey ne xcaadxi ca xaique dunabepe' gúpaca' ca guidxi xti' guidxi Lula', jmá que ca xcaadxi gudxi. Runi laani jmá que bia' 70 % ca layú ni nuu Lula' yanna nácani xti' binniguidxi.
Dxi Benito Juárez, napa chii ne chupa iza, guzá biaaxha Guelatao ne yendá Guidxi Lula', yendabe ra lidxi lisaa Maza, ra biza'nabe cayuni dxiiña' sica sirvienta. Bizulube bi'ni'be dxiiña' lu ti layú guichibiaagueta napa grana. Xtale iza gui'di', Juárez ni bibanibe dxi nácabe badunguiiuhuiini' lu xhiiña' insectodi' yeneni laabe guini' iquebe ca binnirutoo xti' Lula' biaacabe guendarapa bidxichi nagueenda ni rusaana grana ngueruni qué nizala'dxi'cabe nuyubicabe sica ñunicabe dxiiña' ti nusidaleru'cabe xpidxichicabe jmá.

¿Paraa nga riree tieedi' ne xi ridieeneni?

Hemolinfa lu ca insecto la, zedayacani sicasi rini ladinu ne sicasi rini xti' xcaadxi mani'. Hemolinfa xti' grana la, nápani ácido carmínico, ti sustancia narenda ne nexhedxí ni runini gácani naxiñarini. Ácido carmínico chupa nga sica rápani ne rulani grana: niru la, rusilani laame ne ca infección lu doxqui'me. Guiropa la, ácido carmínico riquiiñe'ni sica ti repelente nadipa' ne ca birí ne xcaadxi insecto ni guedató laame.
Ra guiquiiñe'ni sica tinte la, ácido carmínico nadipa'ni jmá que xcaadxi tiee lu gubidxa ne nisa. Ra guidieené, zanda guidxaa tiee xtini: vinagre, xnisa limón ne guirá' ni naí' rusibánicani tiee xtini gácani naxiñanabiguitu, ne lejía xti' giuu o dé la, ruchaani ra nácacani naxiñacahui ne racani nagugüi. Xti' xhisaca xti' grana nga rulani laanu ne gubidxa ni runiná guidiladinu, rulani laanu jmá que xcaadxi ca tiee.
Lula' grana riquiiñe'cabe laa guidie'né lana ne seda, ácido carmínico ni nápani naguenda riguiidi'ni ca fibra mani'. Ca lisaa riguiba xti' Teotitlán ne Santa Ana del Valle riquiiñe'ca' grana ti gutieenécani ca sarape ne ca tapete nacané laana, ne guidxi San Pedro Cajonos riquiiñe'ni ti guidieeneni chal nacané seda huala'dxi'. Lu xtale guidxizá dxique ca gunaa nabé nga guca' bizuudi' bidieené grana lu ca saa, jmápeca nga ca gunaa ni cuchaganá'. Zaqueca biquiiñe'ni ti guidieeneni ca guendaró sicasi nicuatole, ti guendaró nanixe ni racané xuba' ni rului' ti gelatina laa. Gudubinaca Guidxi Zaguita, ca guetaguu dxiña ridieeca' ne tiee naxiñaté lu xtiidxa' guendaruzetenala'dxi' grana, riquiiñe' ti qué gusisacacabe laa guetaguu zidi.
Grana guacani tiee ni jmá bisisaca ca binnirutiee ne xcaadxi binni ni napa guenda xti' xcaadxi guidxi runi guiralú tiee ne bia' xtipa ni rudii ácido carmínico. Zandape'ca guininu grana xti' guidxi Lula' nga ni jmá naro'ba' ni huadii guidxi Zaguita lu arte ndaani' guidubi guidxilayú.
Rari' ra Jardín Etnobiológico, lu beeu julio chupu guixhiaapa gande ne tapa iza. Bizuludu gupadu ne bisiroobadu caadxi grana fina, runi artista Édgar Jahir López Trujillo, bichi xtidu ni dunabepe' nacha'hui' ladxido'. Bizuhaadu chupa chonna penca xti' guichibiaagueta xti' Castilla lu ti ndaa layú riaapa' ti zaca ganda gunibia' ca binni redaganna laadu insectodi', jmape'ca nga guiraxixé' ca xcuidi xti' ca lidxi guendarusiidi' ni reedaca'.
Traducción y voz en lengua Didxazá (Zapoteco, Istmo): Juchitán de Zaragoza
*yuunenisa@hotmail.com
Editor responsable: Enrique Scheinvar Gottdiener , escheinvar@gmail.com

Forma de citar:

De Ávila A. y Zarazúa-Carbajal M. 2026. Grana (Zapoteco, Istmo; Guerra- N.). v.1.10 Cédulas del Jardín en lenguas originarias. https://cedulasdeljardin.mxcedula/JebOax/grana_zai accesado el 33 de julio de 2026
Esta versión: v.1.1
Versiones previas: Aún no hay versiones previas
Compartir esta cédula en tus redes
Licencia. Se concede permiso para copiar, distribuir y/o modificar este documento bajo los términos de la Licencia de Documentación Libre de GNU, Versión 1.3 o cualquier versión posterior publicada por la Free Software Foundation; sin Secciones Invariantes, Textos de Portada y Textos de Contraportada.
Visitas: 19    
Fuente: Youtube
Autor(a) Edgar Jahir
En este video, Jahir, el artista de la grana y el nopal, nos explica su inspiración para estudiar y trabajar con este rojo intenso que es la grana.
Fuente: Youtube
Autor(a) Edgar Jahir
Jahir, artista oaxaqueño de la grana, nos explica cómo se inicia la colección de grana en el Jardín Etnobiológico de Oaxaca
Fuente: Youtube
Autor(a) Edgar Jahir
Maravilloso documental que muestra el uso de la grana en el arte
Fuente: Youtube
Autor(a) Mariana Zarazúa Carbajal
Conferencia impartida en el JebOax sobre aspectos biológicos de la grana
Fuente: Facebook
Autor(a) Edgar Jahir
Conferencia impartida en el JebOax
Fuente: Youtube
Autor(a) Dr. Alejandro de Ávila Blomberg
El Director Fundador del Jardín explica la historia, usos y relaciones lingüísticas de la grana
Programación y mantenimiento

Enrique Scheinvar
Investigador por México, Secihti/JebOax
enrique.scheinvar@secihti.mx

Diseño web

Alma Lizeth Pérez Bautista
Servicio social, JebOax, 2023

Enrique Scheinvar
Investigador por México Secihti/JebOax, 2025

Licencia

Este software se distribuye bajo la Licencia Pública General de GNU (GPL) versión 3, lo que significa que es software libre: puedes usarlo, copiarlo, modificarlo y redistribuirlo bajo los términos de la licencia. El código fuente está disponible públicamente para fomentar la transparencia, la auditoría técnica y el desarrollo colaborativo.