Regresar   |  
Ni jmá naro'ba' lade ca Dioon, ¿Huayolo’ ca xpiidxi' la?   |   Lengua Zapoteco, Istmo
Traducciones:
Ni jmá naro'ba' lade ca Dioon, ¿Huayolo’ ca xpiidxi' la?
Didxazá (Zapoteco, Istmo)
coyolito, coyolito de cerro, cícada, palma chicalite
Didxazá

Ni jmá naro'ba' lade ca Dioon, ¿Huayolo’ ca xpiidxi' la?

Didxazá
 
1 *nizagt@gmail.com Secihti/JebOax   |   2 Secihti/JebOax
Runi guendasicarú xti' ne ti xtalepe' xpiidxi' ca cicada, nga dunabepe' risacaca’ lu xtale guidxi huala'dxi' ndaani' guidxi Zaguita. Nácaca' xiixa xhisaca xti' ca xquenda ne xpia’ ni bialeca' lu xhi ca niru binni huala'dxi'. Yannadxí ma’ bidxaacha’ ne sincretismo post colonial; ne laca, nácaca' xquendaró ne guendarócabe laaca' naca ni rului' ca guendabiaani'yooxho'.
Lisaa Dioondi’ runibia'cabe laa sicasi ti yagahuiini' ni qué ribeedi’ guie' ne xieladi ca biidxi' ni rudii ndaani' ca cono sicarú xti'; nuu yagahuiini' nguiiu ne yagahuiini' gunaa (yagahuiini' dióicas), naro’ba’ ne naguidxi ca bandaga nápaca' ni cabiequeca’ zuchaahui’ca’ ne ribeeca’ substancias neurotóxicas sicasi cicasina ne macrozamina. Zaqueca runibia'cabe laaca’ ti nápaca' cono gunaa naro'ba' ne naxiaaca’. Caadxi sica naca ca lisaadi’ rusisacacabe laaca’ primitivo lu sica ziguiniisi ne ziguchaa ca yagahuiini'di’ bia’ xquendanabanica’ ndaani' guidxilayudi’; sica biidxi' xieladi, estructuras reproductoras simples, espermatozoides móviles, polinización ne fertilización lu gadxé gadxé estadio lu xtale beeu, ne xcaadxiru’ jmá.
Chii ne gadxe nga lisaa ni napa Dioon ne chii ne xhoopa'si nga nuu ndaani' guidxi Zaguita (rari’ nga bialeca'), ne ma' gabatiru’ ndaani' guidxilayudi' ra guidxelunu laa. Tobi ca ni jmá ribidxi binni naca Dioon spinulosum Dyer ex Eichl. Ca ni jmá nasoo ladeca’ rugaanda gacaca' jmá bia’ chii ne xhoopa' m, nalase’ ti’xhi’ ca ñee ne naro’ba' ne naga' ne cábieque ca xcoronaca’ zitu rului'ca’ yaga ziña (Figura 1) (Chamberlain, 1909). Reecheni lu ca selva medianas perennifolias ne subperennifolias xti' cuenca media xti' guiigu' Papaloapan -Veracruz ne Lula'-, lu altitud ni rindá lu gande bichii ne bia’ lu chupa lategande msnm ne lu ca layú kársticos ra nuu xtale guié caliza ne pendiente (Chamberlain, 1909). Runibia'cabe laa sicasi “begaraguhuiini’ dani” ndaani' guidxi Veracruz, o sicasi “ziña chicalite” Lula'.
Nuu caadxi guidxi huala'dxi', nabepe’ nga rusisacaca’ yagahuiini'di' runi ti sicaruni, ngueruni nabepe' nga zaduuya'nu laaca' lu ca le’ xti' ca yoo o ca parque ne ca plaza; ne zaqueca, ca xpiidxi'ca' riquiiñe'cabe laaca' sica guendaró. Ndi' la, nácani ti dxiiña’ ni runi ca binni guidxi Chinanteca ne ca binni ra ñaa xti' cuenca xti' guiigu' Papaloapan, cá lu gui’chi' maca racani niru ñedandá ca binnixtiá, (Bonta et al., 2019). Ti ganda gócabe laaca’, ra ma' gúlacani, naquiiñe' guibidxicani, gatacani lu dxiá ne racaru’, guiaaxha guidiladicani ne gagui’cani ndaani' nisa guiuu nabani, ne racaru' guiree almidón ni guiuu lu cuba gacané guetaguu, nisiaaba’, guetahuiini’ o gueta gagui’ lu dxiá (Chamberlain, 1909; Vázquez-Torres et al., 1989; Bonta et al., 2019). Ndaani' guidxi Veracruz, ca binniñaa ruzeeteca’ gatigá nga rócani, lu xhi gusibá o ra rixie’ guendaró; ne ca binnigola, rietenala'dxi'ca' lu xhi revolución mexicana, ca biidxi'di’ gudócabe laaca' ne gucanecani ti ñanda nidi’di’cabe ca dxi naganaque (Chamberlain, 1909; Bonta et al., 2019).
Runi guendasicarú xti' ne ti dunabepe' naro’ba’ca’, ca yagahuiini'di' nabé risacaxhaata’ca’, ra ma' gulaca' raxhacabe laaca' ndaani' gui'xhi', ti naga'chi’ gutoocabe laaca’; ndi' ne runi guendaridxaa sica riquiiñe'cabe ca layú, huayunica’ guiete lu ra ridoo ne rireechecani, gacaná habitat ne guidxaa sica bia’ nácaca' (Vovides et al., 2022). Yanna ca ni bia’ nuuca rului’ca’ dunabepe' nga nalaa nuuca’, ne riné laaca’ guiuuca’ ndaani' guidxi Lula'si (Gutiérrez-Ortega et al., 2024). Lu norma mexicana NOM-059 ná, nu guiniti lisaadi' ne sica ná lista naxiñá' xti' UICN, nuuni lu categoría de riesgo.

Referencias
Traducción y voz en lengua Didxazá (Zapoteco, Istmo): Juchitán de Zaragoza
*yuunenisa@hotmail.com
Editor responsable: Carolina Martínez , mtzgcarolina2001@gmail.com

Forma de citar:

Gámez-Tamariz N. y Scheinvar E. 2026. Ni jmá naro'ba' lade ca Dioon, ¿Huayolo’ ca xpiidxi' la? (Zapoteco, Istmo; Guerra- N.). v.1.10 Cédulas del Jardín en lenguas originarias. https://cedulasdeljardin.mxcedula/IxMxJebOax/dioonspinulosum_zai accesado el 37 de junio de 2026
Esta versión: v.1.1
Versiones previas: Aún no hay versiones previas
Compartir esta cédula en tus redes
Licencia. Se concede permiso para copiar, distribuir y/o modificar este documento bajo los términos de la Licencia de Documentación Libre de GNU, Versión 1.3 o cualquier versión posterior publicada por la Free Software Foundation; sin Secciones Invariantes, Textos de Portada y Textos de Contraportada.
Visitas: 1    
Programación y mantenimiento

Enrique Scheinvar
Investigador por México, Secihti/JebOax
enrique.scheinvar@secihti.mx

Diseño web

Alma Lizeth Pérez Bautista
Servicio social, JebOax, 2023

Enrique Scheinvar
Investigador por México Secihti/JebOax, 2025

Licencia

Este software se distribuye bajo la Licencia Pública General de GNU (GPL) versión 3, lo que significa que es software libre: puedes usarlo, copiarlo, modificarlo y redistribuirlo bajo los términos de la licencia. El código fuente está disponible públicamente para fomentar la transparencia, la auditoría técnica y el desarrollo colaborativo.